Salut sunt Cristina oțel, trainer, Live designer, coș și antreprenor și ajut femeile să se elibereze din strâmtoarea vieții care le-a rămas mică și să-și creeze una care să le vină ca turnată. Pauza de bine e un podcast de live designer în care te invit să te întâlnești cu tine, să-ți antrenezi mai în setul de creștere, să te împrietenești cu emoțiile tale, să-ți amplifici starea de bine și să-ți
îmbunătățești obiceiurile. Împreună cu invitații mei, te echipăm cu ideile și instrumentele de care ai nevoie ca să-ți crești încrederea în tine, să-ți transformi viața de la interior spre exterior și să atingi succesul, așa cum arată
el pentru tine. Salut îți vorbesc azi dintr-o postură în care mă minunez pur și simplu de cât sunt de norocoasă ca orice om care însoțește alți oameni în procesele lor de evoluție, să fiu înconjurată de atâtea femei, inspirație să le văd transformarea în de aproape, iar ele să își dorească să vorbească despre călătoriile lor ca să inspire și alte persoane să înceapă să trăiască tot mai
conștient de inghet forward. Azi ai șansa să o cunoști pe și să îți iei energie de la casiana dumitrașcu. Dincolo de orice proiect în care este ea implicată, casiana e un amalgam de vise și dorințe, un om căruia nu-i este frică să
încerce. De altfel, vei auzi ceva în legătură cu această idee, inclusiv în adevărurile ei, având grijă pe care ni le lasă, deși este jurist ales, cel puțin în perioada asta a vieții în care se află să exploreze o direcție mai creativă, fiind în prezent specialist în comunicare și trainer. Și lucrează cu adolescenți în proiecte educaționale, pornind de la călătoria ei de reașezare în viață. Am explorat relația dintre dezvoltarea personală și cea profesională, impactul evoluției
personale asupra carierei. Am vorbit despre diferențele dintre generațiile noastre, gen zi ea, mileniul, eu despre a rescrie regulile, după care trăim despre a avea grijă de energia noastră înainte de a oferi altora din ea și multe altele să-ți fie inspirație. Casiana bine ai venit în pauza de bine. Bine te-am găsit, cris. Eu vreau să fac așa un disc liber sau să-i pregătim pe cei care cele care ne ascultă că o să fie un episod pe energie, Da?
Chiar dacă ascultă de dimineață, chiar dacă ascultăm seara, cu siguranță, nivelul USTDG va crește după acest Podcast. Da eu mă așteptam și abia așteptam cum ți-am și zis devreme mai devreme că abia așteptam să mă reconectez la
energia stat. Așa efervescentă, chiar dacă e 9 dimineață, când înregistrăm într-o luni ă ă și abia aștept să mă reconectez la povestea ta de la ieftin, pentru că tu te-ai înscris la grupa de acum 2 ani, dacă acum 2 săptămâni am avut episod cu Milena, care a fost acum un an? Uite, acum sunt super curioasă să aflu din Povestea ta.
Ce impact a mai creat experiența ta de Live designer de a lungul anilor, chiar și după participare și cred că un loc bun de start este unde erai tu în viața ta care era contextul tău Acum 2 ani, în septembrie, când tu ai decis că locul tău e în acest program de live, din ce ai tu să reașeze în viața ta? Îți mai amintești? Îmi aduc aminte inclusiv de momentul în care am decis să mă înscriu în designul da și îmi aduc aminte pentru că eram în bucătărie.
Și tocmai ce terminasem micul dejun stăteam, așa cumințică pe scaun și mă uitam pe frigidere. Frigiderul meu este cumva un reper îl pot privit ca pe o carte în care îmi revăd foarte multe amintiri. Am fotografii cu magneți pe care le am pe frigider, am bineînțeles, magneți în sine, care mă duc așa în timp și îmi aduc aminte de hei. Uite, am vizitat asta când eram într-un punct al vieții în care
am fost aici. Uite ce bine m-am simțit în și uitându-mă pe frigider și nu este, nu a fost și nu este singurul moment în care mă uit. Frigider cât mai iau decizii de genul acesta și mă gândeam well, mie îmi trebuie ceva diferit acum în acest pot avea mai mult timp la dispoziție. Aveam cumva și un context profesional care mă punea laolaltă, cu foarte mulți oameni din foarte multe generații.
Și totuși simțeam că îmi lipsește un ceva pentru cei care ne ascultă eu de curând am împlinit 3 ani de activitate profesională, deci sunt în primii 3 ani ES în primii 3 ani de Muncă și. Mi-am dat seama că am cumva nevoie să depășesc această etapă profesională, dar nu în sensul în care nu-mi era potrivită, ci în sensul în care ar trebui să mai fac un mix și cu altceva, ca să ajung eu la o stare de bine, că tot suntem la un podcast care promovează asta și pentru că
aveam acest timp liber la dispoziție mai multicel. Am conștientizat că s-ar putea să am nevoie de un input cumva din exterior, care să-mi ajungă mie în interior și să mă facă să mă gândesc, dar stai un pic că nu este totul despre profesional. Că dacă ar fi o delimitare așa exact cum învățam noi la matematică, când eram mici pe segmente, adaugă un segment mai aduc.
Așa ar fi fost foarte simplu, dar din păcate, dar și din fericire, toate laturile vieții, toate laturile vieții noastre se întrepătrund într-o formă sau alta, așa că era necesar să lucrez îndeaproape pe ă ă poate unele care erau prioritare acum, poate pe altele care vor deveni prioritare în viitor, dar trebuia să le am în minte să le conștientizezi.
Știu că sunt și ele acolo și că și ele au nevoie de o energie aparte de o atenție aparte, ca să se facă așa un norișor roz și pufos bine conturat în care să existe acest puțin din toate
ariile vieții. Să fie armonie e cuvântul exact îmi vine în minte și vezi ăsta e unul din motivele pentru care la început de program, în prima întâlnire, a fost despre a ne cunoaște și despre a vedea cine cu ce intenții intră în această experiență transformațională și de multe ori se întâmplă ce poveste și tu eu nu știu exact de ce sunt aici încă, dar am simțit că ai nitu bih știm și ăsta e motivul pentru care pe la jumătatea programului ne mai uităm o dată hei, du-te înapoi
și uită-te la intenția pe care ți-ai setat-o, că ne apucăm de partea de construcție. Uită-te dacă mai rezonezi, vezi dacă vrei s-o modifici să o completezi, s-o înlocuiești cu totul pentru că vom fi trecut deja până în momentul ăla prin uitat în trecut, prin ce a fost mai greu. Și să știi că de fiecare dată mi-am demonstrat că intuiția e cu un pas înaintea noastră. Păi doar să înveți să o auzi și să să ai încredere, dar să-i dai crezare cu cine vrei tu când ai
intrat în live din. Păi acum 26 și o să facă câteva luni? 27, deci cred că aveam 23 spre 24. 24 spre 25 dacă era cu 2 ani, ce vreau să zic este că este și o perioadă în care este absolut firesc să pui focus pe partea de profesional pe partea de dezvoltare profesională ieși de pe băncile facultății. Ai foarte mult entuziasm îți imaginezi o mai coadă, acum sunt adult, îmi iau viața în propriile mâini și ce ne mai trece nou prin minte?
Și e firesc să urmeze o etapă în care să explorăm cine suntem noi din punct de vedere profesional, să ne diferențiem cumva să ne găsim nișa aia care ia noastr uite ăsta e locul meu acum și aici vreau să cresc ă ă și mi-a plăcut foarte mult când noi ne pregăteam pentru conversația asta, că ți-ai dat seama că partea asta de dezvoltare personală nu are cum să lipsească și da, ok, mulți dintre noi începem cu focus pe profesional, după care, prin context circumstanțe, experiențe
pe care le avem, începem să ne dăm seama că mai e și altceva și. Sunt foarte curioasă. Cum vezi tu relația dintre dezvoltarea personală și cea profesională și ce e evident pentru tine azi și nu vedeai încă acum 2 ani când noi eram în program? Să știi că m-am îmi place foarte mult, nu neapărat când am spus-o eu, dar am aderat la asta. Este nevoie de un sat întreg ca să crești un copil și ca să merg mai departe, este nevoie de o întreagă comunitate ca să poți să crești un om în adevăratul
sens al cuvântului. Este natural să ne preocupăm de dezvoltarea personală profesională, pentru că cumva venim din școală, unde în școală asta se învață într-o proporție sau alta. Mergem către liceu, mergem către facultate master doctorat în fine și alte forme de învățământ ne este la îndemână. Este o cale deja bătătorită
pentru fiecare dintre noi. S-ar putea să ne fie destul de facil, să mergem pe ea, pentru că așa se face, așa se spun, dar este important, așa cum ai menționat menționat și tu să. Ne dăm seama că în realitate nu este vorba doar despre dezvoltarea profesională și că în orice context profesional, mai departe de cunoștințele pe care le ai.
Ești TU ești Tu Cristina, aici tu CASIANA, ești tu ascultător, iar dacă nu creezi anumite conexiuni cu cei din jurul tău, nici într-un cadru profesional, nu o să poți să ajungi la niște rezultate preconizate sau chiar dincolo de rezultatele preconizate, așa că în urma experiențelor pe care le-am avut. Și a feedbackului pe care l-am primit, mi-am dat seama că omul sfințește locul. Orice loc ar fi el și cu oamenii poate își aduc aminte despre tine, că ai fost șef de promoție?
Cum a fost cazul meu, pentru că da era și un context de ceremonie, adică sunt niște momente pe care nu le uiți dacă sunt integrate cu alte momente bun, dar dincolo de o diplomă sau dincolo de o recunoaștere a meritelor mele, eram de fapt eu casiana, care în viața de zi cu zi aveam oamenii în jurul meu, îi făceam să se simtă bine, mă făceau să mă simt bine că eu să creez acest spațiu al creativității și al energiei. Nu pot să merg mai departe și oportunitățile să vină către
mine sau să le crezi de asta. Aș aș pune preț pe dezvoltarea personală într-un punct în paralel cu această dezvoltare profesională sau să ne dăm seama un pic ele merg de fapt mână în mână. Asta este toată toată chestia asta este cheia de fapt, că ele merg mână în mână, nu sunt acele segmente de la matematică despre care discutăm, nu le putem diviza din punctul meu de vedere, sub nici o formă nu le putem diviza, pentru că în momentul în care ajungi la un
loc de muncă. A OK ești evaluat prin prisma unor cunoștințe, dar dacă nu creăm o conexiune cu cel din fața noastră cu potențialul nostru, angajatori sau cu echipa în care lucrăm sau pentru care lucrăm, mi se pare că aici încep așa să se va lanseze lucrurile știi? Știi îmi dau seama că noi vorbeam și în program că dezvoltarea personală, dacă e să ne uităm așa e. Cu un nivel mai în profunzime, începem de la ceva care e foarte palpabil, dezvoltare profesională.
Uite rola titulatură în nomenclatorul de funcții. E mai ușor de pus mâna pe el. Știi și pentru mine, dezvoltarea personală stă cumva dedesubt și vine un moment în care încep poate să-ți pui întrebări despre de ce ți-e foarte ușor să atingi un anumit rezultat. Apropo, de ce ziceai sau să-l depășești voi pentru că mă încântă, pentru că sunt în flow, pentru că am o pasiune pentru sau am o curiozitate naturală
nativă născută pentru. Sau pentru că e aliniată cu una dintre punctele mele forte sau pentru că îmi hrănește una dintre valori? Nu știu creativitate, comunicare, calitate, whatever e valabil evident și pentru opus nu ating rezultate, de ce nu ating rezultate? Nu știu, îmi dau seama că îmi e greu să-mi refuz colegii când vine să-mi ceară ajutorul și prioritizez pe ei și munca mea pică. Ă. Cumva în plan secundar și nu mai reușesc să mă achit.
Cumva de toate responsabilitățile mele sau îmi dau seama că mă compar toată ziua cu ce văd în jurul meu. Sau că îmi este teamă să-mi exprim părerea sau să știu că am niște idei foarte faine, dar mi-e frică să le scot pe gură pentru că ce o să zică ceilalți și așa mai departe. Ce atunci ajungi la un moment dat, într-un punct în care e important să te uiți la partea asta de dezvoltare personală și de multe ori sigur că există tot felul de tangențe și mai atingem
din când în când. Poate, dar uite, eu lucrez inclusiv cu persoane care sunt 30 + 40 plus care a urcat pe scara ierarhică până hăt și își dau seama că știu de multe ori vin cu întrebarea aia. Is this IT?
Adică mă duc pe un rol mai mare cu și mai multă responsabilitate, poate cu și mai mult timp petrecut la job sau departe de copil sau mai știu eu fiecare cu contextul lui rămâne un vid pe care nu mai ai cum să-l acoperi numai din titulaturi diferite, doar urcând pe scară sau mergând chiar și pe orizontală sau mergând din zona de angajați spre ANTREPRENORIALA e important să rămânem în conexiune cu noi și mă bucur foarte tare că ai ajuns în punctul în care să vezi
lucrurile astea, să le simți pe propria piele și să începi să le incluzi în. Programul tău? Ca să zic așa. Și că culegi.
Beneficiile mi se pare mi se pare foarte interesant acest punct, Chris, noi avem acum au și o conversație inter generațională, ca să zic așa, ceea ce e foarte interesant, așa că a perspectivei eu sunt un cumva spre final de gen Zidar sugestie până la urmă și da, într-adevăr, în general vrem mai mult, ne-am luat o mașină mare, vrem o mașină și mai mare pentru că ni se pare că parcă nu e așa de încăpătoare, precum am dori o 9 noi vrem, nu știu, suntem pe o poziție de asistent de manager.
Să fim medicii de la manageri, vrem să fim habarnam.
Partener și așa mai. Exact manager de medici medicii și așa mai departe ar fi foarte interesant să ne păstrăm cumva această dorință, inclusiv în relația noastră cu noi din punct de vedere personal, pentru că dacă ne-am duce cumva și zona aceasta de dezvoltare personală și a merge tot pe acest fir, îmi dau seama că e bine că am conștientizat că am o problemă, că ăsta e primul pas să ne dăm seama că există, nu știu, poate o problemă e mult spus, dar este ceva acolo care poate ne supără
sau care poate în relație cu alții. Prin feedback că nu ar fi neapărat ceva potrivit. Dacă am fi așa mai mulți și în viața personală și să avem cumva acest spațiu al explorării sau mă rog, această dorință de explorare și de a ne pune mai multe întrebări, ia să vedem astăzi am reacționat cumva sau astăzi ceva Matri găruit DECEM atribuit respectivul lucru, de ce, de ce, de ce și la fel să ne să ne dorim și mai mult și mai mult, în sensul în care să
venim. Poate cu alte întrebări care să genereze alte comportamente, alte atitudini, să ne să experimentăm de familia asta. Mi se pare foarte fain în viața noastră, că noi avem noi, chiar avem timp și spațiu să explorăm doar să explorăm. Asta este ideea doar să ne ne dorim să facem lucrul acesta și să avem oarecare oarecum o anumită disciplină. Da profesional. Este așa cum ai spus și tu externare tangibil pentru toți
dintre noi. Este foarte ușor pentru că în mare parte se vorbește foarte mult despre asta în societate și o spun mai degrabă din perspectiva unui om care a lucrat cu copiii sau cu care s-a lucrat în copilărie și unde nu s-a pus accentul. Din păcate. Pe emoțiile noastre pe ceea ce simțim cum gestionăm niște emoții că există niște emoții care se numesc Abcd și nu vorbim doar despre bucurie, tristețe și așa mai departe.
Și ce înseamnă și cum se simte și dacă se simte cum ne ascultăm corpul și dacă ne ascultăm corpul, ce facem pe mai departe, dar la fel acestea sunt niște discuții legate de educația noastră emoțională care, dacă ar fi fost făcute în anumite puncte, sunt convinsă că poate în contexte de genul acesta, poate că ne-am fi pus altfel problema despre cine suntem noi dincolo de o titulatură. Pusă pe o diplomă pe un perete
și așa mai departe. Și gândește-te că dacă tot vorbim de generații ca mileniul, lucrurile astea au fost și mai pregnante și mai limitate. Adică mie mi se pare că și generația ta și generația copiilor mei aveți mai multă curiozitate și mai mult curaj de a nu neapărat de a încălca regulile de a testa limite și mă gândesc la râul Breaking și poate mai degrabă rul banding. Hai să vedem ce se întâmplă dacă și mi se pare că la nivel de generație.
Aveți mai multă libertate și poate că nu se vorbea atât de mult despre partea de emoții. Dar dacă în cazul vostru nu se vorbea atât de mult, da gândește-te noi cum ar veni părinții da, n-aveam nici atât, adică n-aveam cum să dăm mai departe și atunci mie mi se pare foarte fain că avem conversația asta pentru că am șansa să văd lucrând cu clientele mele care sunt mai tinere decât mine. Ma repet, curajul ăsta de de a sparge niște tipare. M și sigur că contează foarte
mult. Noi am vorbit despre asta în program și care era nivelul de conștiință al părinților.
Când te creșteau și de asta. Era la un moment dat, o conversație și într-un podcast cred că era lat ombilic și era cu gabor maté și pompiliu are și o soră și zice, păi cum suntem noi 2 așa de diferiți, având în vedere că avem aceeași părinți și gabor Matei a zis, nu aveți aceeași părinți, sigur te uiți la ei și sunt aceiași, dar pe interior sunt oameni diferiți și eu simt asta, inclusiv la mine în relația cu Alex și cu sara
aveam 28 de ani când s-a născut. Alex 30 2 când s-a născut sara, am avut o abordare cu totul diferită, mai înțeleaptă, mai calmă, mai relaxată și așa mai departe.
Și sunt sigură că asta va se va vedea și în timp, dar asta vreau să zic ă ă în funcție de ă ă dorința noastră de a căuta de a crește și așa mai departe lucrurile astea mi se pare că la generația ta și la generația și mai tânără se întâmplă mai devreme decât ne-am cu ghilimelele de rigoare deșteptat noi, păi stai puțin, că doar pentru că o viață întreagă, am auzit că trebuie să facă așa și trebuie să-mi găsesc un job la
stat. Eventual și să mă pensionez de nu știu unde eu am avut noroc de părinți, tineri și deschiși la minte, dar erau foarte des întâlnită.
Povestea asta la voi mi se pare că e un pic mai flexibilă treaba, uite, sunt curioasă pentru că ziceai mai devreme de ariile vieții și cum exercițiu în care ne-am uitat așa cu atenție la ele și am făcut fotografie la minut, pentru că da, sunt absolut de acord cu tine ariile astea și rolurile noastre se întrepătrund și noi le-am separat și am făcut o poză la minut doar de dragul unui exercițiu și să să putem să ne uităm concentrat pe feliuțele astea.
Separat, dar ele în esență sunt interconectate și apropo de ce ziceai tu și mi-ai scris și un mesaj când ne pregăteam pentru întâlnirea de azi. Aici a fost pentru tine un moment de aha, pentru că dacă sunt niște arii în care da sunt palpabile, măsurabile și așa sunt altele la care poate nu e atât de evident că ai putea să faci lucruri, să-ți fie mai bine sau că le poți influența că l poți crește și aș vrea să-mi spui mai multe despre asta, despre aha ul pe care l-ai avut.
Cred că aha ul pe care l-am avut provine din simplul fapt că am luat un pix. Și am scris pe hârtie ceea ce ne-ai spus, pentru că în Live designer eu am apreciat foarte mult temele pe care le-am avut. Știu că poate te mă sună ceva așa împovărător, dar pentru mine nu a fost. Pentru mine a fost ceea ce a trebuit, pentru că dacă aș fi rămas la nivelul de a asculta doar conversațiile pe care le avem între noi și alături de fetele care au participat, s-ar
putea să nu fi rămas. Poate cu multe lucruri, dar tema își avea rolul ei și. Înainte să zici, vreau doar să. Le zicem și celor care ne ascultă că știu că ți au plăcut temele și că le-ai făcut cu conștiinciozitate.
Hai să le spunem invitații că poate nu toată lumea rezonează cu ideea de temă, dar dincolo de faptul că erau multe pagini scrise pe caietul pe care ți l-ai pus tu deoparte pentru asta, tu mereu un plai pagina pe unde se putea de stickere cu înghețată, cu coroane, cu nu mai știu ce am zis pantofi cu toc cu soare cu și pentru mine a fost așa încă o dovadă despre spiritul tău ăsta jucăuș ludic, pentru că devenise deja nu știu asta, era tradiția noastră, era numa între noi 2.
Știam niciodată când deschid fișa de la tine, Ce chestii care mai găsesc și uite vezi, apropo de asta, mi se pare că e un mod prin care tu ți-ai pus amprenta când zici temă dash te gândești la școală, trebuia să fie ordonat, trebuia să fie curat, trebuia să fie serios, nu știu ce și vii tu în contextul ăsta și taie curat e serios, dar asta nu înseamnă că nu pot să aduc un pic din personalitatea mea și să pun niște stickere aici, că îmi
place și mie s-ar putea să-i placă și christine și da will have but IM gata am zis. Ține foarte mult apropo de ceea ce ai spus Tu de această semnificație pe care noi vrem să o aibă niște cuvinte în momentul în care ne gândim la tema. Dacă ar fi să mergem pe acest exemplu, da, ne gândim, pentru că așa ne-a fost insuflat, pentru că așa am trăit în acest
mediu academic. Ca să zic așa, în marea parte a timpului că până la urmă școala ne-a ocupat mult timp din orele pe care le avea o zi. Cumva tindem într-o anumită proporție, să ne gândim la ceva mai degrabă negativ? Ăla ceva care vine cu iar tema, iar ceva de scris, iar și așa mai departe, pentru că ne proiectează în trecut.
Dar dacă ne gândim la noi în momentul de față sau dacă mă gândesc la mine ca si Ana, eu mă gândesc cum să fac acest proces mai accesibil pentru mine și de aceea am preferat să pun acele stickere. De fapt, sticlele acelea nu erau doar niște stickere. Ele de fapt erau un reminder al faptului că pot să fiu cine vreau să fiu chiar și într-un context al unei teme. Super revenind la ariile vieții și la harul tău, hai să vedem, iar eu un pic în povestea asta.
E foarte interesant, în primul rând. Să desenezi acel cerc, împărțit în mai multe feliuțe de pizza, să zic să dau așa un pic și în zona aceasta ludică descărcare totul povesteai ă ă și care mi se potrivește. Știu în primul rând să desenezi ariile vieții, să vezi că există mai multe pe care poate nu le conștientizezi sau cărora nu le acorzi atenția suficientă și apoi să mergi printr-un sistem de gradare, adică să treci cumva prin filtrul tău. Ce. Notă, mi-aș ta.
Cu cea mai mare obiectivitate posibilă ce notă mi-aș da în aria legată de nutriție, mănânc ce trebuie mănânc când trebuie, sunt atentă la ceea ce simte corpul meu când mănânc prea mult x sau când mănânc y lucru și a fost un exercițiu mai degrabă de onestitate cu mine despre asta era vorba, cu toate că noi, în momentul în care avem de trecut printr-un prin acest sistem de notare, ne e dificil un pic să ne gândim la noi că n-am avea
10, nu s-au. Nu asta pentru că așa am fost învățați până la urmă în școală, ca cei care au cele mai mari note sunt cei mai performanți sau sunt cei care ă au un anumit nivel de inteligență și cu care poate vorbi poate relaționa.
Poate altfel și așa mai departe. Ceea ce da este o altă discuție aici, că nu neapărat notele reflectă realitatea, dar în mergând pe această linie, noi venim din dintr-un sistem în care cam ăsta cam asta a fost evaluarea nu prin note ai noului 10 super erai fain nu ai mai puțin. Î și apoi să vii să-ți dai niște note în ariile vieții, deci nu în funcție de ce informații ai reținut câte pagini ai învățat, ce concepte, știi cum reușești să le aplici în diferite spețe,
probleme și așa mai departe. Și la nivel de satisfacție pe care o resimți în fiecare dintre ariile astea și noi ne-am uitat și la intelectual și la emoțional. Nu era doar profesional și personal. Exact adică, le-am spart în bucățele și da, toată tot acest cerc, toată această pizza de fapt este în viața noastră prezent. Această pieței prezintă în orice moment, chiar și în momentul în care noi discutăm acum.
Dacă n-aș fi mâncat bine de dimineață, poate n-aș fi avut același nivel de energie cu care să conduc discuția. Dacă n-aș fi trecut prin anumite experiențe profesionale, poate n-aș fi avut și să dau pe mai departe și tot așa, adică ele se întrepătrund și am avut acest moment de aha, când efectiv mă duceam cu pixul în acea feliuță de PIC de pizza și mă gândeam nota unu, nu chiar nota 2, nu chiar hai un pic mai mult, un
pic mai mult, un pic mai mult. Și știu că ajunsesem la mergând pe exemplul cu nutriția că ăsta a fost, nu știu ce noi și mai pregnant ă ă mers am mers, am mers și ajunsesem la nota 7 și am fost așa cu pixul între 7 și 8.
Zic că ar trebui, totuși, știi că parcă nu mănânc chiar cum mi-aș dori eu să mănânc ce mă rog ca produse ca stil și am fost așa în știi cum dai de o roată la o tombolă și sperii așa cu o ultimă speranță, nu știu ultimă așa speranță să se ducă către vouchere la d. X lei și să nu se ducă către cer cu mai câștigat nimic. Îmi pare rău mai încearcă. Și-am zis, nu stai un pic e cât se poate de serios sunt într-un
program cât se poate de serios. Am alocat un timp cât se poate de serios pentru a participa la el. E timpul să trec peste această barieră de casiana nota 10 în orice și să-mi dau seama că de fapt nu ai știut să mă prezint la 7. Pentru ca desi el și aici sunt aici, eram în momentul acesta și așa am făcut cu fiecare arie în parte și mi s-a părut din nou extraordinar de de un poet
extraordinar, de interesant. Când ai spus, noi le vizualizăm pe toate, dar ca să putem să facem niște pași considerabili, trebuie să ne axăm pe una poate sau pe 2. Și tot așa, pentru că din nou mă întorc la acest haos în care noi am trăit cu fără de toate. Fă-le pe toate.
Ă cât se poate de mult și habar n-am o să ajungi și tu într-un punct, dar atunci a fost for el, adică a fost ceva de genul fetelor stați un pic, hai să ne uităm la roată fiecare în parte și să vedem unde în nu știu pe termen mediu termen lung, poate și pe termen scurt, unde am putea să progresăm, ca să ne focusăm pe asta că dacă m-aș fi făcut sau pe toate, de fapt nu m-aș fi focusat în realitate și nu aș fi ajuns la, adică aș fi
ajuns în același punct în care eram și înainte de program ceea ce. Sau uneori poate chiar mai jos. Pentru că ai văzut cu onestitate unde te situezi ți-ai propus să
le crești pe toate deodată. Dar cumva în aceeași perioadă de timp care este copleșitor pentru că creierul nostru nu e făcut pentru asta, dar e despre supraviețuire și atunci e important să înțelegem că poate părea foarte sexy să facem niște salturi din astea mari și să ne propunem să ridicăm satisfacția pe 5 6 Arii odată în realitate, EO probabilitate mare să fim copleșite și să intrăm în fayt or flight.
Sistemul nostru nervos să fie mult prea activat și să nu facem nimic, dar pentru că ne-am uitat cu onestitate, știam că vrem să fie mai bine și n-am reușit să facem nimic din toate astea. S-ar putea să se traducă în stimă de sine mai scăzută.
Da, pentru că nu mi-am ținut promisiunile față de mine și pot să inventez tot felul de povești negative, după aia pe care criticul nostru interior să le fabrice și mi se pare că în momentul și dacă te gândești la nivel de energie, noi avem un anumit timp, avem energie pe care energie da o poți regenera.
Dar dacă tu iei o bilă de energie și tu împarți în 10 direcții, progresul pe care o să-l faci pe cele 10 direcții este unul foarte mic, pe când, dacă iei bila aia de Energie și o împarți pe o împarți pe o direcție, ai înțeles-o aloci pe o singură direcție sau împarți în 2, ca să zicem progresul pe care o să-l faci să fie considerabil mai mare și asta e un exercițiu pe care, așa cum v-am zis și VOUĂ, atunci e important să facem periodic e subiectiv absolut revelator absolut. Și.
Ă. Eu am eu am auzit asta că pe de o parte, un aha a fost faptul că te-ai oprit și te-ai uitat cu sinceritate la toate ariile astea separat și al 2-lea a fost că e important ca în funcție de ce simți tu la vremea respectivă și de ce vrei să construiești și pe ce vrei să pui focus în perioada următoare, unde doare mai tare sau unde e mai important și sau mai urgent să începi s ă să intervii, să le prioritizez, să alegi ceva care să fie focusul principal.
Având în vedere tot ce am povestit noi până acum despre vârsta la care tu ai intrat în live designer despre diferența asta și împletirea în același timp dintre dezvoltare personală profesională, cu ariile vieții, cu valori, cu convingeri limitative, cu visuri cu stickere și cu invitații de lucru cu tot ce ai parcurs tu în experiența de la ieftin, cum mai produce ea impact în viața ta azi? În primul rând produce impact pentru că știu că există un proces de la F Fain, în sensul în care.
El mi se pare că ar trebui să fie cumva în să ruleze acolo undeva în mintea noastră, că în orice moment în care te-ai afla, s-au întâlnit să spună în orice punct al vieții, dar știu, repet și eu această această sintagmă, dar așa este. Îi fain să ne dăm seama că acest proces de Live designer există este cât se poate de real și este efectiv un proces ongoing, adică nu se va termina niciodată. Pentru mine nu se va termina niciodată.
Cred că ar trebui să. Să înțelegem cumva că nu trebuie să punem anumită presiune pe noi în anumite momente, pentru că da a făcut procesul. Am făcut programul de Live designer acum 2 ani și peste 2 ani. Practic, pentru că mi-au mi-au rămas niște informații și pentru că am vrut să lucrez atunci. Ok, poate nu a fost atunci să fie neapărat, dar știu că există.
Și știu că ele sunt acolo și vreau să să lucrez în continuare, pe să zicem, uite pe aceste arii ale vieții, dacă tot mergem în și rămânem în în această. Direcție ă la fel cred că s cel puțin la mine se resimte în fiecare zi faptul că trebuie să-mi să fiu mai atentă la ceea ce simt în relație cu mai multe contexte. Să îmi dau voie să spun Stop dacă simt că trebuie să spun stop și o simt destul de pregnant în corp în momentul în care trebuie să spun stop, simt pieptul, cum îmi plesnește la
propriu? Atunci este un semnal pentru mine că trebuie să iau o pauză din ceea ce fac, pentru că dacă continui și spun mai am încă un task, hai încă un teasc hai încă o sarcină. Hai să mai răspund la încă un mail. Hai că trebuie să mai fac, nu știu ce hai că trebuie să mai dau un telefon.
După acel telefon va urma una telefon și un alt telefon și așa mai departe până când ajungem la finalul Zilei total epuizați și nu mai avem timp, poate după ora 06:00 să nu știu, mergem la filmul pe care ni l-am dorit să îl vedem sau să alergăm în parcul de lîngă car din cartier anulăm. Apoi. S-ar putea să nu mai ai energie
pentru asta. Exact exact adică, nu nu mai avem energie concretă, dacă nu știm să punem pauză, atunci când trebuie am resimțit-o de multe ori, când lucram bineînțeles că o simplă, nu știu de conectare în sensul în care hays un pic să facă o plimbare pe afară. Îmi iau o pauză, nu știu 5 pe 20:30 mă reîntorc după la lucru, este absolut revelator cu ce pot să te întorci după acea simplă plimbare prin cartier, apoi la ceea ce ai ceea ce ai de lucru. Am am resimtit o de foarte multe
ori. Și stai efectiv în detaliu. Dacă stăm să disecăm un pic este un detaliu doar câteva minute pe care le petreci plimbându-te pe afară punct atât, dar faptul că înțelegi că sau de fapt că îți dai voie să te descoperi și să înțelegi cum poți să faci față unor situații ă sau pe ce ar trebui poate să te canalizezi în momentul respectiv, ca să poți să faci față situației respective. Este un mare plus, este un mare punct de pornire.
Ok, dacă pe tine te face să te simți bine să îți sunt cel mai bun prieten timpul programului. Și nu știu să poate să vorbim despre altceva sau poate să-i povestești. Nu știu dacă s-a întâmplat ceva anume în viața ta profesională, dacă pe tine te face să te simți bine.
Lucrul acesta cufurit, adică eu așa sunt cel puțin ă ă ă reacționezi pe moment, în sensul în care, în anumite circumstanțe, îmi dau seama de ce aș avea nevoie atunci ca să pot să duc pe mai departe ce ce mi-am propus și nu mă închid în mine și nu mă gândesc lasă că va trece și acest moment și va
trece și ce? Celălalt și așa mai departe, pentru că ei de fapt se vor cumula și s-ar putea să se genereze ceva pe care tu nu ți. L-ai imagina că ai putea să-l generezi din toate aceste momente cumulate. Dacă faci ceea ce simți, poate în momentul respectiv te va propulsa într-un alt punct și. Tot așa eu zâmbesc în timp ce te ascult o dată că aud maturizare îmi vine s ă. Ă ei. În cel mai bun sens ă aud, așa
că te ajută să fii mai prezentă. Te ajută să fii mai conectat ă la corp să fii atentă la nevoile tale, că te ajută să pui limitele de care ai nevoie. La un moment dat, aud că te ajută ca mai degrabă să răspunzi decât să reacționezi din pilot automat. Și mă bucur enorm să știu că la 2 ani după participarea la program, lucrurile astea încă se întâmplă și încă culegi beneficii. Asta era și speranța și intenția mea.
Când l-am creat și, pe de altă parte, zâmbeam pentru că întreaga experiență este construită și gândită sau proiectată într-un fel care să te ajute să încetinești și ăsta e unul dintre motivele pentru care, apropo de caracteristici ale generației și tehnologie și așa mai departe, eu nu am vrut ca oamenii să facă binging. Modulele video și așa mai departe. Drept urmare, accesul este unul treptat. Azi nu ne uităm la ariile vieții. Azi ne uităm doar la intenție.
Azi nu ne uităm la valori astăzi. Deocamdată ne uităm la credințe limitative. Azi încă nu începem să construim, pentru că azi mai avem de făcut altceva ca să construim fundația asta. Acesta e un lucru pe care eu îl aud de la foarte mulți oameni, că ideea asta, că am mers structurat, că am ținut spațiu pentru anumite capitole. Acum e doar despre asta acum aici ne concentrăm, asta se traduce dacă vrei și în viața
lor mai puțin. Mai sunt oameni care zic ce ar zice Cristina acum sau CE m-ar întreba Cristina. Acolo. Da e cât se poate de real pentru că am vorbit atât de mult încât mie îmi este foarte ușor să mă gândesc cu Vocea ta. Da da este cât se poate de real, asta pentru mine și mă gândesc știi. Uneori mă gândesc mi te imaginez zicându mi niște lucruri, știi și te ajută cumva să să treci. Poate peste situația respectivă și să te gândești. Stai un pic că dacă dacă cristina mi-a spus. Știi ce?
Cred că e mai mult despre ai zis TU mai devreme o chestie care mi-a plăcut foarte mult să-ți pui mai multe întrebări și când zici că să-ți mai pui mai multe întrebări, e despre ați pune întrebări din alea bune nu, dar de ce azi poate și eu nu pot da, deci. Că da, de ce poate să aibă și un sens negativ dacă tot ce ai treabă te?
Da, de ce da de ce da, de ce? Dar a fost în sensul de a ajunge la ceva pozitiv și eu nu mi-am dorit niciodată ca oamenii cu care să lucrez să devină în vreun fel dependenți de lucru cu mine. Pentru mine e foarte important să pot să-i ajut pe oamenii cu care intru în contact, să învețe să își pună întrebări de diferite feluri, altele decât întrebările pe care le rulăm noi, așa cumva în fiecare zi și mă bucur foarte tare să. Să aud experiența ta și să știu
cât e de valoros pentru tine. Să știi că te poți întoarce oricând la lucrurile de acolo din program, pentru că le ai în platformă și le poți accesa mai spune deseori lumea.
Apropo de faptul că procesul ăsta nu se termină că se întorc la notițele pe care le-au luat acum un an, acum 2 ani, acum 3 ani fiecare, după caz, când a fost în program și nu se recunosc, adică la modul cel mai bun, nu se recunoscu mai good acum, parcă nici nu îmi vine să cred că gândeam așa sau că îmi făceam probleme sau griji pentru asta și mi se pare atât de ap lifting și de. Impower incă n-am cuvintele în română pentru asta ca oamenii să poată să se uite și să
recunoască, știi nu doar să se uite la ce le lipsește și cât mai au de mers, ci din când în când să se uite și la de unde vin și cât drum au parcurs deja și înainte să-ți pună întrebările semnătură ale podcastului. Eu sunt foarte curioasă, casiana de azi, dacă ar fi acum să vorbești tu direct cu persoanele care ne ascultă și care par că știu că ar avea nevoie de ceva, dar nu știu ce le dă ceva cu virgulă în viață ceva nu se aliniază și nu au început încă.
Indiferent că vorbim de program sau nu, nu au început încă să facă un proces din ăsta conștient de evaluare a vieții și reașezare în viață. Și ai putea să le dai un sfat? Care ar fi ăla. Pentru mine funcționează foarte mult să mai aflu și alte păreri din partea altor persoane care au participat la programul respectiv, iar eu, ca dacă aș putea să discut cu cu cei care ne ascultă în mod direct, dar hai să spun că o fac și în acest.
În acest context, există o serie de podcasturi pe care tu le-ai înregistrat cu foste participante. Până la urmă, și eu sunt un fost participant care spun niște lucruri și nu le spun doar de dragul de a înregistra un podcast sau de a le lipi pe un tapet și hai că am bifat și lucrul acesta. Ci le spun dintr-un spațiu al recunoștinței profunde. Din punctul meu de vedere și cred că este cea mai bună metodă prin care putem să înțelegem.
În primul rând, este important că și eu am trecut practic prin acest proces. Mi-am dat seama că lipsește ceva ceva ul ăla lipsește, dar pentru că am citit mai multe, te-am cunoscut pe tine din online. Te-am ascultat și în alte și în alte podcasturi. Mi-am dat seama că este un program care ar putea să mai spui și tu și foarte frumos ai spus-o, suntem obișnuiți să alergăm.
După cheii și alte lucruri de genul acesta, după anumiți indicatori și vrem mai mult mai mult, dar nu ne dăm seama că, de fapt, mult ul ăla se întâmplă chiar acum.
În prezent, în prezentul pe care îl trăim, pe care îl vorbim, pe care le simțim și așa mai departe și important să încetinim efectiv la propriu, să încetinim la propriu, să ne dăm seama că ceea ce este cumva valoros în realitate se întâmplă chiar acum cu noi, așa că v-aș sfătui să dați un pic așa o raită printre ei. Rile cristinei pe care le-am avut cu foste participante și să vă luați de acolo doza de motivație și să continuați la drum cu acest proces, pentru că
este un bust. De fapt, nu este un program, este de fapt un start pe care îl avem pe mai departe în acest proces de limbi, alături de un om om, cristina, care are suficientă experiență cât să te ghideze spre acest s pre pornit. Cumva, din punctul a spre punctul B și de acolo să ne luăm cumva? Zborul fiecare pe cont propriu. Mi s-a făcut pielea de găină. Ce spui tu acum că te-a ajutat și pe tine să asculți alte povești?
Asta este un feedback pe care eu în mesaje private sau pe Mail sau în comentarii pe la podcastul primesc deseori și nu e doar neapărat pentru episoadele care conțin aceste povești faine de la fsli, care sunt foarte, foarte diferite. Deși voi treceți ca atare prin același proces, ce se întâmplă pentru fiecare dintre voi și unde ajungeți este foarte diferit, este fascinat de diferit, dar feedback ul pe care îl primesc de la ascultători ascultătoare este că.
Sunteți relatable, sunteți oameni și acum nu zic dintr-un spațiu de judecată în absolut niciun fel oameni normali, oameni obișnuiți, dar în sensul că nu sunt vedete sau oameni pe care îi văd toată ziua, sunt oameni pe care îi descoperă pentru prima oară acum și asta e foarte valoros pentru că creează și acel bust de care zici poate pentru alții aduce like rola de
speranță. Păi stai puțin, că uite, sunt atâția oameni care în ritmul lor la diferite vârste cu focus pe diferite lucruri, încep să își facă ordine în viață și. Ajung să se bucure real de fiecare zi, pentru că fără să fiu SSO dau în clișeu realitatea e că doar momentul ăsta ne este garantat. Da. Exact și ce ne scapă, deseori din vedere este cum ziceai și tu că alergăm după niște rezultate și cum îmi place mie să zic trece viața pe lângă noi, uităm să ne bucurăm de ce de ce se
întâmplă aici și acum. Și apropo de asta sunt curioasă care sunt acum la 2 ani, după experiența participării care ar fi adevărurile tale? Evergreen 3 despre cine doamne iartă-mă, înseamnă procesul ăsta de reașezare în viață, cum îl vezi? Tu abia așteptăm această întrebare? Țin să menționez că îmi place foarte mult această parte din podcasturile pe care le mai asculți și și eu de la tine că sumarizează un pic discuția de fapt avută interior în anterior, dar mai așa i-ar face.
Îmi place foarte mult să merg pe principiul de discover your self. Descoperă te pe tine, pentru că dacă nu te descoperi tu pe tine cum ești tu în x context în Y context, când ți se spune Z lucru, când vrei să faci a eveniment sau activitate și așa mai departe.
Dacă nu continui acest proces de întrebări și de descoperire, pentru că descoperirea vine de fapt dintr-un spațiu al curiozității și al creativității și al spontaneității, și din din dorința de a trece cumva peste niște credințe limitative ale tale, că doar așa poți să te descoperi că dacă mergem pe același pe aceeași cărare pe care noi o cunoaștem de ani de zile, nu avem probabil ce să mai descoperim acolo, pentru că știm exact cum se simte când ne împiedicăm de piatra de pe drum
sau când trebuie să facem la dreapta, pentru că la stânga habar n-am EO fântână. Și așa mai departe, dacă nu mergem noi cu noi în acest proces, riscăm foarte mult să fim ghidați de sfaturile altor persoane sau de anumite poate modele care se promoveze, promovează social media și să mergem pe alte cărări care în realitate nu ni se potrivesc, pentru că fiecare este autentic, așa cum este el fiecare și are un anumit potențial fiecare și are o anumită traiectorie.
Nu toți suntem la fel și mă bucur că nu toți suntem la fel, pentru că dacă am fi fost toți la fel. Cu siguranță nu ajungem neapărat în puncte favorabile. Discover your self. Ăsta este un proces continuu. Exact. Timpul vom avea de descoperit. Exact apoi aș merge pe o spun asta destul de des mai bine regreți ce ai făcut decât să regreți ce nu ai făcut și cred
că în asta mă ghidez. De fapt, eu în fiecare zi nu regret lucruri pe care le-am făcut, pentru că sunt conștientă că a fost cea mai bună decizie pe care eu am putut. S-o iau în punctul acela că dacă ar fi așa, bineînțeles că noi am putea să schimbăm. Foarte multe lucruri care s-au întâmplat, știi că se spune și de fapt, de fiecare dată simțim,
nu știu, suntem în anumite. Uite, acum îmi pot asta bineînțeles că după o oră o să-mi dau seama că ai aș fi putut să spun și lucrul acela și lucrurile acelea, dar și lucrul acela, dar asta a fost să fie întotdeauna, putem să facem și alte lucruri, putem să spunem și și alte lucruri, dar dacă acela a fost momentul prezent și ce a fost inspirația asta a fost mai ales da, nu regretăm ce am făcut până la urmă, pentru că asta a fost sau asta am simțit noi să facem în momentul respectiv, iar
pe de altă parte, dacă nu am fi făcut lucrul respectiv. După am fi trăit cu senzația că dacă aș fi făcut, dacă aș fi acceptat eu x oportunitate unde eram acum și din nou se creează efectiv un ciclu din care nu mai ieși. Și din care nici nu poate nici nu înveți, pentru că știu, ne dorim să știm că am luat decizia potrivită da ă vei ști că e decizia potrivită pentru tine sau nu?
După ce ai luat-o altfel din minte, este foarte greu să îți dai seama în anumite contexte, sigur că sunt și altele în care îți un nou brainer, dar uneori eu tweet ca să vezi, dacă da și dacă nu e așa de fain cum ai fi crezut după ce a implementat decizia tot ai acumulat experiență, tot ai adâncit, procesul ăsta de cunoaștere ai mai descoperit ceva despre tine. Versus situația cealaltă în care stai să te întrebi, dar dacă. Și să ajungă să fie un regret din ăla pe care îl duci cu tine
după Aia o viață întreagă. Da pentru că tindem să nu mai vedem partea pozitivă a lucrurilor, pentru că fiecare lucru există o parte pozitivă. Dacă ne-am alimentat mai mult cu acea mică părticică pozitivă, probabil că am depășit și anumite stări de tristețe, poate pe care le avem în anumite contexte, supărări, frustrări și așa mai departe. Dar poate nu le-am prelungii când nu e necesar.
Am mai am auzit așa descoperă te și este este un proces de o viață 2 mai bine să regreți ce ai făcut decât ce n-ai făcut și le completezi cu al 3-lea adevăr care este? Al 3-lea adevăr se raportează la energie energia pe care o avem. Spun mereu că dăruind vei dobândi cunosc acest dicton încă din liceu, pentru că asta cumva ne acapara, ca să zic așa, și misiunea școlii, misiunea școlii. Dar într-adevăr dobândești, dar este important să ne dăm seama.
Că în tot acest proces de dăruire suntem de fapt noi, cei care dăruim, dar de unde să dăruim atât și atât și atât, dacă nu ne oprim un pic și la noi să ne facem un refill de energie, sunt și am fost fan al acestei dorințe de a da pe mai departe din timpul meu din banii mei pentru diferite cauze din informația pe care o știam din energia mea și așa mai departe, dar noi nu putem să ne continuăm misiunea, dacă de fapt nu suntem
atenți la noi. Cei care conducem această misiune spre spre bun sfârșit și cred că acesta ar fi al 3-lea Evergreen să ne oprim, să încetinim și să ne mai acordăm și 9 atenția necesară ca să ne luăm energia aceea pe care vrem să o dăm pe mai departe. Da superb și îmi place că mi-ai ridicat mingea la fileu, pentru că ai vorbit despre a ne opri și despre a ne lua energie și despre a ne face acel rifil. Cum arată pentru tine o pauză de bine?
Pauza de bine, are foarte multe forme dar ă pentru mine, dar dacă ar fi să extrag pe cea de unde îmi iau această energie despre care tot povesteam, sunt acele zile în care nu am planificat foarte multe decât maximum o ieșire afară cu anumite persoane cu care mă simt extraordinar de bine. Spre exemplu, ieri am fost la cules de mere. Da ce fain. Am făcut toată ziua, adică asta a fost câteva ore. Am plecat în voinești și am cules mere cu un grup de prieteni.
Și nu a fost vorba neapărat despre culesul de mere. Cât despre drumul până acolo, care a fost valoros din punct de vedere al conversațiilor pe care le-am avut și descoperirii, pentru că în momentul în care cineva îți expune o perspectivă, s-ar putea să te gândești și tu trecând-o prin filtrul tău, a regândirii apoi culesul de mere, pentru că eu am nevoie să mă
corectez foarte mult cu natura. Știu că nu o fac, precum mi-aș dori pentru că e vorba și în acest proces de elevii sai de foarte multă disciplină, ca să ajungi în niște puncte, dar reconectarea cu natura. Liniștea statul printre niște meri și atât și a învăța până la urmă și cum se culege un măr lucru pe care nu-l știam. Ă a fost cumva revelator, pentru că la fel se pune un sistem de holt.
Nu mai este toată zăpăceala aceea tot haosul din mintea ta și prezența exact ești într-un punct în care trebuie să fii liniștit. Pentru că așa este acolo și așa trebuie să fie și tot liniștim depuse de poze. Mai spui așa, în într-o parte și în alta. Și pentru mine, asta înseamnă o pauză din bine să am o activitate în natură combinată cu socializare calitativă. L ai fost la crăiță taberelor Corina, exact ei genial. Corina a fost și ea în podcast și.
Da a fost și ea în podcast și mi-e dragă și uite, poate o să sughită acum. O să-i scriu un mesaj după ce terminăm înregistrat-o, da ia uite tu ce lume mică. Mă bucur foarte, foarte tare. Știu că e super pasionată. De ce face acolo la livadă și că îi pasă? Draga mea, noi avem talent la multe lucruri, inclusiv la asta moment de. De vorbă pe final, mai vreau să te întreb unde te găsește lumea dacă cineva vrea să dea de tine și de energia ta asta e efervescentă cum am numit-o Eu
unde te găsește lumea online. Oamenii mă pot găsi pe instagram pe contul viața unei casian e are un nume foarte, foarte sugestiv, unde împărtășesc bineînțeles fragmente din din viața mea. Oamenii pe care îi întâlnesc experiențele în care particip ceea ce fac din punct de vedere profesional, acolo împărtășesc oportunități educaționale și tot
felul de lucruri. Care mie îmi aduc bucurie și care aș vrea să aducă bucurie și și celor din jur pe Facebook și pe Linkedin, Miruna Casiana dumitrașcu. Aici sunt mai conservatori, dar pe instagram acolo este spațiul meu în care mă pot simți cel mai cea mai creativă. Îți mulțumesc și eu îți mulțumesc o o pauză de bine pentru mine. De multe ori asta e pauza de bine, să stau în conversații de astea cu însemnătate și cu
conexiunea asta așa profundă. Îți mulțumesc cu super multă recunoștință că ai decis că e timpul să îți spui Povestea de la ieftin, așa cum a mers până acum, din punctul în care ești acum ești parte din istoria podcast ului oficial, începând de azi îți mulțumesc pentru Infuzia de creativitate, de
bucurie, de energie, deci. Abia aștept să mă ridic să mă duc să fac ceva, știi și a fost așa cu multă recunoștință și cu mult drag să te revăd și să ne reconectăm și să văd ce mai faci azi și sper că și pentru tine faptul că ai ales să-ți spui povestea aici să fie pe de o parte acel pe inghit forward, cum ziceai că dai din energia ta din timpul tău din banii tăi la dai mai departe și în același timp să fie și un fel de integrare a experienței, o revizitare, o conștientizare a
progresului pe care l-ai. L-ai făcut și îți mulțumesc tare. Îți mulțumesc și eu cris, pentru că ai creat un spațiu în care am putut să mă integrez și eu aici. O întrebare pe care le-o adresez invitaților invitatelor mele, imediat după ce apăsăm pe butonul de oprit.
Înregistrarea este cum te-ai simțit, iar casiana pentru că e foarte aliniat cu tot ce am povestit noi în episodul nostru de azi, mi-a răspuns, m-am simțit eu și mă bucur foarte tare că a venit așa dintr-un spațiu de autenticitate și că am reușit să îți aducem împreună azi încă o poveste de Live designer care să te inspire, să-ți sufle un pic în aripi sau
să-ți dea bobârnacul. Care ai nevoie ca să te mobilizezi dacă ceva în Viața ta nu funcționează și dacă simți că locul tău ar putea să fie în experiența de la ieftin, încă mai ai până sâmbătă, la sfârșitul zilei, să te înscrii în ediția asta din toamnă, nu știu să-ți spun aici și acum, când și dacă și câte ediții vor exista anul viitor.
Așadar, dacă așteptai un semn, dacă să te înscrii, poți să-l consideri pe ăsta ca fiind semnul tău, eu te aștept cu toată bucuria cu tot dragul să profiți de spațiul ăsta în care creăm magia împreună, magia e pentru tine magice, pentru pentru Viața ta ca tu să. Înțelegi cine ești azi și cum ai ajuns în punctul ăsta, dar dintr-un spațiu de curiozitate, nu ca să te judeci și să te critici cine vrei să devii ce
vrei să creezi în viața ta? Cum arată viața aia care Ție să-ți vină ca mănușă în perioada asta a vieții, pentru că nu există o singură variantă perfectă a vieții tale. Există mai multe variante bune și foarte bune și ai toată libertatea să te răzgândești în funcție de experiențele pe care ți le oferi prin care treci pe măsură ce tu crești pe interior și viața ta va crește, m-aș bucura foarte tare să îți fiu.
Însoțitorsipoatepealocurighidînprocesulăstasidacăaiîntrebărinuezitasă-miscriipecristina.oțelfărăsoț[email protected] saupecontact@cristinaoțel.ro unde îți este ție mai simplu poți să-mi scrii pe instagram, poți să-mi scrii pe linkedin, pot să-mi scrii pe Facebook, dar dacă ai o întrebare dacă ai o bănuială că locul tău e în program, să nu faci presupunerea că se poate ceva sau nu se
poate. Dacă ai o întrebare, îndrăznește să să-mi scrii și să mă întrebi și hai să punem țara la cale, hai să. Creăm împreună o fundație puternică pentru viața pe care tu vrei să construiești link-ul de înscriere ca de obicei este în detaliile episodului sau poți să mergi pe cristinaoțel.ro, slash LIFE minus designer și ajungi la pagina programului până săptămâna viitoare, când îți aduc un alt episod inspirațional, știi deja CE am
să-ți spun așa, ai și tu îți poți construi o viață pe care să o iubești și sunt aici să te ajut să faci asta.