“Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre”.
Când a spus „Pe viața Mea că nu Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi,” Domnul anunța un principiu pe care noi încă nu am reușit să-l învățăm nici astăzi. El spunea că nu este de niciun folos să căutăm călăuzire și sfat de la El atâta timp cât nu reușim să percepem - și nu vrem să recunoaștem - „urâciunile părinților noștri” și calea pe care am moștenit-o de la ei. Așa se explică tăcerea de sute de ani a Domnului și învârtitul nostru în jurul muntelui pentru aproape două secole.
“Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre”.
„El a venit în lumea noastră în corp omenesc, ca un om printre oameni. El Și-a asumat slăbiciunile naturii umane, să poată fi testat și încercat. În omenescul Său, El a fost părtaș de natură divină. Prin întrupare, El a câștigat într-un sens nou titlul de Fiu al lui Dumnezeu” (ST 2 aug 1905; 7ABC 449). Acesta este un îndemn clar că este legitim să privim la Hristos și dinspre partea Sa omenească, în acea unire perfectă. Și care este intenția lui Dumnezeu, în descoperirea neprihănirii lui Hristos...
Hristos a dezamăgit nădejdea unei măreții lumești. În Predica de pe Munte, El a căutat să îndrepte ce se stricase printr-o greșită educație și să le dea ascultătorilor Săi o dreaptă concepție despre împărăția neprihănirii și despre caracterul iubitor al Tatălui ceresc . Bineînțeles că El n-a atacat direct rătăcirile oamenilor. El a văzut mizeria lumii adusă de divorțul din Eden, dar nu le-a pus în față o descriere vie a stării lor de nelegiuire. Omul Isus Hristos a încercat să-I învățe lucruri n...
Pavel ne îndemnă să privim țintă - adică atent și insistent - la Căpetenia credinței noastre. Ce ar mai fi de văzut la El, după două milenii de scrutat și analizat fiecare vorbă sau faptă a Lui. Noi spunem că invitația este încă valabilă, deoarece bisericile creștine, în vasta lor diversitate, nu au văzut la Hristos caracteristica Lui definitorie: Începătorul unei omeniri care se va uni cu divinitatea prin părtășie de natură divină.
Noi continuăm să vorbim despre marea zi a ispășirii, iar teologii noștri cred că o facem pentru ei, personal. Ne trimit mesaje să nu-i mai așteptăm pe ei. Ca de obicei, interpretează greșit situația: Noi continuăm să vorbim pentru două motive foarte clare și explicit asumate chiar de la început. Primul: Dorim să dăm o șansă poporului. Al doilea: Să nu existe dubii, odată, că nu au auzit sau nu au înțeles corect ce înseamnă Nunta și invitația la ea. Ne este foarte clar că ei resping categoric ori...
Evlavioși ne socotim toți, fără îndoială. Rareori ne aducem aminte că există o evlavie fără putere. Și mai rar suntem dispuși să acceptăm că acest sortiment este acum predicat în biserici și în societate. O evlavie care proslăvește un comportament acceptabil, obținut prin educație, cultură, exercitarea voinței, efortul omenesc. O evlavie al cărei scop final este dresarea legii păcatului și a morții.
Care a fost tema predicării omului Isus Hristos? Tema predicării Sale era: S-a împlinit vremea! Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat! “S-a împlinit vremea" – timpul despre care El spunea că s-a împlinit era perioada făcută cunoscută lui Daniel de către îngerul Gabriel: “Șaptezeci de săptămâni”, zicea îngerul, “au fost hotărâte asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispășirea păcatelor, până la ispășirea nelegiuirii, până la aducerea nepr...
Nu poți pretinde poziția de popor excepțional, deși faci tot ce se poate să fii „ca toate celelalte neamuri, ca familiile celorlalte țări.” La fel, nu poți pretinde titlul de rămășiță, dar să cauți cu disperare să nu te deosebești cu nimic de restul lumii. Și cu atât mai grav într-o perioadă în care cerul are intenția să producă o nouă omenire, după modelul Hristos.
Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. Isus a postit timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi apoi a flămânzit. Atunci ispititorul s-a apropiat de El şi I-a zis: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca aceste pietre să devină pâini! Însă Isus i-a răspuns: Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu“ Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus să stea pe streaşina Templului şi I-a zis: Dacă ...
Declarația inspirată că există un eveniment și mai important decât revenirea lui Hristos este o rază de lumină foarte prețioasă, în cadrul adevărului prezent. Ea capătă însă o și mai mare valoare prin detaliile explicite despre natura acestui eveniment unic în istoria universului. Despre aceste detalii dorim să vorbim astăzi.
“Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini”. Cuvintele pornite din ceruri: “Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea” (Matei 3, 17) încă mai răsunau în urechile lui Satana. Dar el era hotărât să-L facă pe Isus să-și piardă încrederea în această mărturie. Cuvântul lui Dumnezeu a fost pentru Isus asigurarea că misiunea Sa era dumnezeiască. El venise ca Începătorul unei noi rase umane, și El spunea lămurit că Tatăl locuiește în El. Dar scopul lu...
Făgăduința lui Dumnezeu din Ezechiel 36 este garantată prin viața și învățătura lui Hristos: El dorește, poate și va vindeca pe toți cei care acceptă invitația la Nunta Mielului, fără niciun fel de condiții sau teste de absolvire, teologice, academice sau comportamentale. Omenirea se află sub aspra robie a legii păcatului și morții, din care nu există scăpare prin forțe sau metode proprii. Doar actul creator al scrierii legii în inimă va rezolva teribila dependență de Icabod. [Cerem scuze pentru...
...
A fost o vreme când legea - morală și ceremonială - a fost temelia întregii existențe religioase a unui popor, dată chiar de Dumnezeu prin Moise. Vine o vreme când întregul sistem a trebuit desființat, tot de Dumnezeu, prin Hristos. Exact la fel se întâmplă în experiența poporului advent cu eliberarea de păcat. A fost o vreme când ni s-a spus că este datoria noastră să curățăm templul sufletului de orice păcat. Vine o vreme când ni se spune că Marele nostru Preot face această lucrare de curățire...
În timp ce noi avem tendința de a nu fi prea interesați de genealogii, privindu-le ca pe niște curiozități plictisitoare, Matei și cititorii săi ar fi considerat acest anunț ca fiind cea mai importantă veste din toate timpurile. Scopul lui Dumnezeu în elaborarea acestor genealogii nu era doar acela de a da stabilitate proprietății în Israel. Ei trebuiau să țină aceste liste în mod special din momentul în care vocea profeției a declarat că Mesia cel promis urma să fie din sămânța lui Avraam, din ...
Poate părea paradoxal că Scriptura cere credincioșillor să se roage și în același timp spune deseori că Dumnezeu nu ascultă rugăciunile poporului Său, oricât s-ar ruga. Noi credem că există rugăciuni acceptabile, rugăciuni inutile și rugăciuni periculoase, și că ni s-au oferit suficiente dovezi pentru a înțelege locul și timpul fiecăreia.
Spre deosebire de creștinism noi credem că misiunea lui Hristos a fost încheiată când, sub priviri omeneşti şi îngereşti, a demonstrat cum poate trăi o fiinţă umană, în mijlocul fărădelegii, atunci când este unită cu natura divină. Această demonstraţie a fost o puternică mărturie despre caracterul lui Dumnezeu, despre natura păcatului şi despre chestiunile neclarificate din marea controversă. El a descoperit frumuseţea neprihănirii, caracterul delicat, respectuos, paşnic şi nonviolent al Tatălui...
Fără să înțelegem aspectul profund metaforic al cărții lui Ioan numită Apocalipsa, noi - ca popor - am crezut ani de zile că solia îngerului al treilea este o simplă avertizare a lumii despre închinare. Recent am aflat că ea urmărește să descopere calea în Sfânta Sfintelor, și ce s-a întmplat acolo în 1844 și după. Solia are o coloană vertebrală care o identifică precis și o deosebește de mulțimea variantelor oferite în agora adventistă.
„Ziua cea mare a Domnului este aproape, este aproape și vine în graba mare! Da, este aproape ziua cea amarnică a Domnului, și viteazul țipă cu amar. Ziua aceea este o zi de mânie, o zi de necaz și de groază, o zi de pustiire și nimicire, o zi de întuneric și negură, o zi de nori și de întunecime, o zi în care va răsuna trâmbița și strigătele de război împotriva cetăților întărite și turnurilor înalte.”
Evaluarea a rămas valabilă până în ziua de astăzi: „Nedemni de încredere când sunt în joc interese majore.” Ce s-ar putea face să schimbăm verdictul acesta cumplit? Nimic mai puțin decât rugăciunea lui Daniel rostită de la nivel denominațional. Se va întâmpla, în acest val de triumfalism găunos? Posibil, dar puțin probabil.
“Și tu, Betleeme, Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine va ieși Cel ce va stăpani peste Israel, și a cărui obarșie se suie pâna în vremuri stravechi, pâna in zilele vesniciei. De aceea ii va lasa pâna va naste cea care are să nască, și rămășița fraților Săi se va intoarce la copiii lui Israel. El se va infățișa și va cârmui cu puterea Domnului, Dumnezeului Său: vor locui liniștiți, căci El va fi proslăvit până la marginile pământului. El va fi p...
...
„Domnul însă este în Templul Lui cel sfînt. Tot pământul să tacă înaintea Lui."
...
De ce o națiune păgână se poate pocăi în masa, la simpla declarație a unui necunoscut, iar poporul lui Dumnezeu nu reușește acest lucru nici când mesagerii au cele mai serioase acreditări cerești?
În vremea sfârșitului, spune profetul, totalitatea bisericilor creștine vor revendica numele lui Isus, dar vor refuza hrana și îmbrăcămintea de la El. Adică ele spun că au tot ce le trebuie, cu El vor doar o relație publică. Să știe lumea că ele sunt cu El. Nu asta face Laodicea, când insistă că ea are haină și aur, deși Martorul Credincios spune că ea se înșală amarnic?
Cartea lui Iona aruncă și ea lumină asupra caracterului lui Dumnezeu în contextul mai larg al marii controverse dintre Hristos și Satana. Cu mare tristețe trebuie să recunoaștem că poporul lui Dumnezeu de astăzi repetă eroarea lui Iona, acceptând să dea "strigarea" că lumea noastră se prăbușește foarte curând în abis, dar văzând la fel de greșit ca el implicațiile acestei prăbușiri. Nu vom putea lumina pământul cu slava Lui, atâta timp cât nu vom înțelege și accepta procedura lui Dumnezeu cu păc...
Când scriau Scriptura, autorii ei nu știau că scriu Scriptura. Ei doar își făceau datoria să consemneze informațiile primite și să le actualizeze în cadrul adevărului vremii lor. Și și-au făcut datoria în mijlocul corului de voci critice, amenințătoare, batjocoritoare ale bisericii vremii lor. Noi le mulțumim pentru aceasta acum, și abia așteptăm să le mulțumim personal, la marea întâlnire. Vor fi surprinși să afle de la noi că ei sunt autorii cărții sfinte care a produs Mireasa lui Hristos....
