Un adăpost pentru Tristețe, de Anne Booth

Tristețea a venit să locuiască împreună cu mine, iar eu îi construiesc un adăpost. Un băiețel creează un refugiu pentru tristețea lui, un adăpost în care aceasta se poate face mică, sau foarte, foarte mare, unde poate fi zgomotoasă sau tăcută. Băiatul o poate vizita în fiecare zi, uneori chiar din oră în oră, și știe că într-o bună zi Tristețea va ieși din adăpostul ei și vor putea privi împreună lumea, care este atât de frumoasă..